Adevăruri șocante despre banii din PNRR: ne tăiem singuri craca de sub picioare

Știm cu toții ce înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și cât de importante sunt acele sume de bani pentru a implementa reforme și a face investiții în România. Doar că acum aflăm detalii ce ne ridică serioase semne de îngrijorare cu privire la capacitatea noastră de a atrage acei bani.

Avem nevoie de fondurile din PNRR ca de aer. Toate reformele și investițiile cuprinse în acest plan sunt esențiale dezvoltării României, doar că e posibil să nu fim suficient de competenți în a aduce acei bani în țară. De unde deducem acest lucru? Ei bine, datele analizate de platforma Monitor PNRR, lansată de USR scot la iveală faptul că țara noastră nu prea se descurcă cu îndeplinirea jaloanelor necesare.

„<Jalonul va fi gata până la următoarea cerere de plată> este răspunsul pe care îl auzim tot mai des atunci când strângem informații despre progresele pe PNRR. Inclusiv în comunicări oficiale. Guvernul și ministrul Boloș au renunțat să mai comunice public la finalul fiecărui trimestru stadiul îndeplinirii jaloanelor, așa cum o făceau în prima parte a anului.

Pentru Trimestrul 3 și Trimestrul 4, tăcere. Această strategie de a evita comunicările pe această temă se vede și în relația cu presa. Cererile de informații adresate MIPE se lovesc aproape inevitabil de răspunsuri evazive sau amânări”, se arată în respectiva analiză.

Pierdem banii din PNRR? Ce ar trebui să știm despre miliardele de euro, de fapt

Ce înseamnă pentru implementarea PNRR această renunțare asumată? Sunt banii în pericol? Teoretic, nu, se precizează în cadrul documentului.

Totuși, „va fi din ce în ce mai dificil să ținem ritmul. Renunțarea la respectarea acestor termene poate crea haos în implementare și în curând nu se vor mai respecta (sau se vor împinge cât mai târziu) nici termenele pentru cererile de plată. De exemplu, Ministerul Energiei nu a închis încă jaloane care aveau termen septembrie 2022 și sunt legate de următoarea cerere de plată”.

„Chiar dacă depășirea termenelor nu înseamnă automat pierderea banilor, ignorarea lor poate duce la griparea mecanismului care este PNRR. Acest interval de timp era gândit ca un “glonț de argint” pe care România îl putea folosi în situații extraordinare, fără a pierde ritmul necesar implementării PNRR. Guvernul a decis să facă din “glonțul de argint” o practică”, mai subliniază autorii.